Lege şi ordine mixtă

Aseară mi-am ridicat privirea cufundată în carte şi mi-am aţintit-o, atipic, spre televizor. Pur şi simplu nu aveam scăpare, câtă vreme detectivii implicaţi în porţia de „Lege şi ordine” a nopţii de duminică afirmau nici mai mult nici mai puţin decât că all the ways take us to Romania. M-am uitat cu sentimentul semiasimilatului care se vede dintr-o dată pomenit şi chicoteşte de curiozitate să vadă ce poate grăi poliţistul culturii majoritare despre ţara de baştină. Episodul trata modalitatea în care i s-a făcut felul lui aunt Constanta, mătuşa unei fete frumuşele, pe numele ei stâlcit Ilena. Ileana? Elena? Whatever.

Am aterizat numai în a doua jumătate a episodului, deci redau ce-am priceput. Ilena a fost racolată ca baby-sitter de un om de afaceri deraiat de pe fixul sexului firesc şi cotit pe arătura deviaţiilor care conţin tortură. Creierul i-a fost spălat prin frică şi a înlocuit-o la aparat pe soţia criminalului, care beneficia până atunci de tratamentele ce îl fericeau pe el. La final au scos-o pe Irena de sub pat, închisă într-o cuşcă. Na, uite la ce am ajuns să mă uit. Ideea e că aunt Constanta a fost eutanasiată, pentru că era singura persoană care mai avea legături cu această Ilena. (Ileana? Elena?)

Anyway, ce mai vroiam să spun e că individul rău, care poza în business-man ocupat până peste capul obsesiilor de tot felul, spunea că a lucrat în Bucharest la ceva legat de o privatizare, şi a fost un nightmare. Frumoooos. Aşa am ajuns să mă uit la un film care nu e de privit înainte de culcare dar din motive complexe este difuzat chiar atunci. M-am întors repede la cartea mea relaxantă, căci aveam chef de ceva uşor şi amuzant, iar nu de pricopseli detectiveşti cu victime alese de scenaristul american de pe sprânceana exotică a Ţării Româneşti.