Azi am constatat cu un amestec de eroism şi sinceritate că am invidiat cam mult, în unele cazuri lăsând şi mesaje pe bloguri în acest sens.
Ţintele invidiei mele (invidie majoritar de treabă) au fost:
--> o mireasă superbă pe care nu o cunosc dar cu care am văzut poze, originară din România
--> o pereche de prieteni care şi-au făcut concediul de două săptămâni în Italia şi care au o mie cinci sute şi de poze
--> puttycatt, wannabe economistă, wannabe jurnalistă, nu am văzut-o în manifestare economică dar în manifestare jurnalistică părerea mea (nesolicitată) e că e de neoprit
--> vânzătorul de îngheţată de la şcoala Adelinei, pentru că munceşte în ritmul melodiei ta-na-na-na-na-na-naaaaa, ta-na-na-na-na-na-naaaaaa, na-na-naaaa
--> pe Dona, pentru că a făcut şcoală şi are o profesie ca lumea.
În rest ziua a fost plăcută, preponderent caldă şi neîntunecată de alţi nori.
6 comments:
ihi, si eu am vazut mireasa... de vis... intamplarea face sa o cunosc personal iar ideea e ca: ea e romanca, e foaarte desteapta, a plecat in Germania sa lucreze (si nu orice), s-a maritat cu un italian in Italia si acuma vor locui in Elvetia... mai esti invidioasa? :-P
multumesc si aici :)
Hei, nu stii vorba aia: chiar si pentru cea mai frumoasa femeie din lume exista un barbat sictirit de ea?
Sooo.. let get togeeether nooow, and feeeel alriiiight.. vorba cintecului!
@cristina: ştiam toate astea, nu spun de la cine :) şi nu mai sânt invidioasă. Nu ştiu ce am avut ieri :))((.
@puttycat: cu plăcere (că mi-a rămas destulă de la Palina şi Carina).
@donazz: leţ. Abia aştept.
Post a Comment