Deşi nu sunt în dragoste prea mare cu lada aceea de lemn care la oamenii normali este de plastic, mult mai mare, mult mai plată şi răspunde la numele de televizor, uneori mă mai surprind în faţa ei, mai ales sâmbăta când îmi amintesc la timp de Saturday Night Live. Ca o paranteză rotundă şi amară, după ce am sosit în America şi am deschis televizorul proaspăt căpătat ghici ciupercă oare ce-am văzut? Un reportaj despre copii orfani din România. Cum s-a putut nimeri chiar în aşa hal, nu-mi pot imagina.Bine, recunosc, mai am încă un televizor, unul aproape decent, dar pe acela îl ţin ascuns în dormitor să nu îl vadă lumea şi să rămână cu impresia că posed numai lada aceea înfricoşătoare la care mai urmăresc şi TVR Internaţional. Dar să nu mă întind prea mult (întinsul verbal excesiv e unul din păcatele mele fundamentale, alături de naivitate şi nepriceperea de a face bani mulţi şi repede - dar poate acestea două din urmă sunt numai capul şi pajura aceleiaşi monede existenţiale), aşadar să nu mă întind prea mult şi să mărturisesc că la Saturday Night Live cel mai mult îl ador pe Seth Meyers.
Seth Meyers este prezentatorul de ştiri aiuritoare, croite şi adaptate amuzant după împletirea de depresie şi sacadare a ştirilor reale. Deşi uneori aproape dorm când vine rândul lui Seth Meyers, mă ridic totuşi repede în fund, îmi pun ochelarii şi trag în fluxul conştiinţei o doză bună de umor de calitate. Are şi o expresie a feţei nemaipomenită, parcă spune: uitaţi şi voi cum e situaţia, e scrântită rău dar ce puntem face, doar să fim un pic uimiţi şi să râdem înainte de a plânge de amplitudinea tâmpeniilor care ne defilează prin viaţă. De sâmbăta trecută am reţinut două glume ale căror idei principale le rezum mai jos.
Se aude că va fi construită cea mai scumpă toaletă/wc din lume. Asta se va desfăşura în modul următor: compania de asigurări AIG va mai primi 30 de milioane de dolari de la guvern. Cu 15 milioane va construi toaleta iar celelalte 15 milioane le va arunca în ea, will be flushed away, cum spun americanii. Adică nimic nou sub norul crizei.
Citibank a vândut acţiuni la bursă la preţ de 1 dolar. În sfârşit putem spune că la bursă poate fi cumpărat ceva la preţ de McDonalds.
În rest totul e bine, afară e primăvară, azi sunt zero grade, nu răpăie Ploaia şi nu bate Vântul căci sunt amândoi extenuaţi de prestaţiile excesive de până mai ieri.
14 comments:
tu stii the onion? :D
pentru cei ce nu cunosc :
http://www.theonion.com/content/index
Mersi :))
Buna Amalia.
Nu intelegeam de ce numele tau e scris cu albastru pe blogul lui Alice. Am dat clik si hopa- s-a deschis o poza cu o figura vag cunoscuta. Apoi am citit articolele tale din tango si mi-am amintit dupa primele randuri, senzatia regasirii unui vechi amic cu care ai dat nas in nas la ani buni de la ultima intalnire.
Deci Amania, te "stiu", mi-a placut ce ai scris. Ma bucur ca te-am regasit acum, pe blogul lui Alice, unde am ninerit si eu ca musca-n lapte exact pe 1 ianuarie 2009 si unde intru de fiecare data cu mare drag si mare bucurie... am devenit dependenta, ce ciudat si ce frumos...
Am vazut ca reprezinti Transilvania, deci, probabil, am copilarit cam in aceleasi "locuri" si probabil si in aceleasi "timpuri".
Sa ai o zi frumoasa, cat o fi ea de vineri 13. Dragostea mea a inceput intr-o zi de vineri 13, mi-e draga combinatia asta.
Te imbratisez, peste tari si oceane.
Simona Ioana
He-he, avem si noi Saturday Live-ul nostru, se numeste Divertis :). Spectacolele lor cu public erau ancorate intr-un prezent de care radeau cu mare talent. Acum au o emisiune saptamanala la tv. Dupa 90 eu i-am descoperit ca pe un suflu proaspat si inteligent. Ia uite aici, in 1991, cu Asociatia crescatorilor de animale mici si mijlocii :)
http://www.youtube.com/watch?v=aQQP0WX9kAI&feature=related
Sau excelentul Gyuri Pascu, impreuna cu Balada Shogunului (stii ca atunci era in voga cartea Shogun, a lui James Clavell)
http://www.youtube.com/watch?v=tbg3iXSkFiI&feature=related
@Simona, stiu, si eu am devenit dependenta de blogul lui Alice, cred ca e cea mai de soi dependentza posibila. Multumesc mult pentru mesaj si pentru urare si pentru imbratisare. Reprezint Transilvania pentru ca m-am nascut la Deva si am facut facultatea la Cluj si aici in America ma sint mai romanca decat eram in Romania. Apropo de timpuri, sunt made in 1975. Te imbratisez si eu inapoi peste tari si oceane si te admir ca ai sfidat renumele rau al zilei de vineri 13 si l-ai transformat in inceput de iubire.
@to-morrow, multumesc de link-uri, Divertisii sunt preferatii mei in materie de haz de necaz in mod organizat. Au intr-adevar multe momente foarte reusite si stiu sa rada inteligent spre deosebire de alte grupuri de umor care sunt execrabile.
Te salut, Amalia, dupa un week-end (al meu) cu semne de intrebare uriase, amenintatoare, cu tristeti scaldate in soarele dintos de primavara.
Eu nu prea ma uit la televizor. Emisiunile de aici sunt multe si jalnice, filmele vechi si paravazute, de mine, la timpul lor. Ma uit, totusi, cu regularitate, la emisiunea lui Mircea Badea (desi mai mult pe net), imi place de el ca e frumos (dupa gustul meu), dracos, destept si patimas. Si cand nu-s de acord cu el, tot imi place, pentru ca-si sustine ideile cu vehementa si-si asuma tot ce scoate pe gura, si nu se dezice tardiv de nimic din ce spune... Si are umor.
Imi plac oamenii hotarati, care nu folosesc cuvintele doar ca sa croseteze forme fara fond, care lupta pentru opiniile lor. Si as vrea sa fiu si eu asa.
Dupa ce am pierdut un avion din Paris pentru ca autobuzele nu au circulat pentru 26 de minute, dupa ce mi-au pierdut si valiza, tot in Paris, desigur, am ajuns cu bine acasa in Romania. Acum, dupa ce iar mi-au pierdut valiza, in Paris, cum unde?...dupa ce eram pe muchie de cutit sa pierd un avion tot de acolo, desigur, si tot datorita autobuzelor, am ajuns cu bine inapoi. Si dupa cum ti-am promis, ti-am adus Tangoul de martie. Acum, cum fac sa ti-l dau?
Draga Amalia,multumesc ca ma informezi si pe mine, la modul cel mai spumos cu noutati economice, cu stiri de peste Ocean :-) Ma bucur ca a venit primavara si acolo, sa te bucuri din plin de ea!
@Sonice, draga mea, primavara asta e mai ciudata decat altele, cred. Tie iti aduce tristeti, mie imi aduce noian de nehotarari. Nici unele nici altele nu sunt bune. Sper sa-ti fie mai bine acum, sper sa ma apropii si eu cumva de niste decizii si, poate, de casa. Dar nu stiu de ce e asa de greu.
Nu ma uit prea mult la televizor nici eu sau ma uit la putine programe. Imi place emisiunea Eugeniei Voda "Profesionistii". La televiziunea americana nu ma uit nici atat. Daca ai vedea ce televizor am... n-am mintit :)
@Ionela, m-am tot gandit la tine si pana m-am gandit tu ai si mers acasa si te-ai si intors! Sper ca ti-au gasit valizele frantzujii. Trebuie sa-mi povestesti intalnirea cu mama ta, cum a fost surpriza. Acum nu mai avem alta solutie decat sa ne intalnim :)
@corinamirela, sa stii ca azi chiar a venit, mi-am lepadat si eu caciulitza cu trandafir, ba chiar si fularul si m-am desbumbat la cojocel. Bine, ca fetele, americancele tinerele, erau azi in tricou si slapi... Dar simt ca am progresat si eu oleaca.
Gata, s-a facut. Imi place faza cu "nu avem asta solutie" deci asa sa fie...ne intalnim...
Cred a Indianapolis imparte fix in 2 distanata dintre Evansville si Chicago. Dar astept sa vad la ce te-ai gandit tu mai intai :D
Post a Comment