La mol, la stroll şi la librărie

Hai la mol, la mol, la mol, că mi s-a făcut de-un stroll (stroll = a se plimba tacticos, a rătăci, a cutreiera). Pentru că sânt (nu ştiu ce am, nu pot spune sunt) campată la domiciliul din suburbie cu nimic precis de concluzionat pe ziua de azi, mă duc iar, inevitabil la mol. Şi apoi, evident, la librărie, unde o să îmi cumpăr o carte despre China. Am început să-mi iau cărţi de călătorie dar le vânez pe cele scrise cu haz, nu pe cele înţepenite în descrieri care îmi provoacă dureri în fălci de la căscaturile repetate.

Citesc acum A Town Like Paris, de Bryce Corbett. Cartea e nemaipomenită, omul are un stil care vine mănuşă pe plăcerea mea ce a citi. Are şi un mic defect dar nimic nu e perfect. Autorul povesteşte cum şi-a găsit un job bănos în Paris, lucra 35 de ore pe săptămână, avea 6 (şase/six) săptămâni de concediu (plătit, ca să înţeleagă şi americanii) pe an, locuia central în Paris şi aici sugrumarea de nervi şi de invidie mă împiedică să continui descrierea. Dar trecând peste aceste sentimente umane şi sincere, cartea e foarte reuşită. Am început-o luni şi sânt (nu ştiu ce am, nu pot spune sunt) cam pe la jumătate.

Dar acum gata cu lectura, cu intelectualismul, hai la mol, la mol, la mol, că mi s-a făcut de-un stroll. Mă duc să îmi înec dorurile cu un parfum de la Givenchy, că am observat că le îneacă foarte bine. Pe moment. Apoi efectul de mediator psihic dispare, însă rămâne un miros plăcut. Mi-ar surâde şi mie să scriu o carte de călătorii, dacă mi-ar spune oglinda că sânt (nu pot spune sunt) în stare. Dar să vedem cum se vede lumea după ce revin de la mol. Unde o să fac un stroll. Printre poşete, pantaloni, pantofi, reduceri, deduceri. Dar ca să dovedesc că nu sânt o consumeristă mică şi cu creierul spălat o să trec şi pe la librărie. Ba nu, o trec pe la librărie din impuls interior. Unul din cele mai puternice. Cu bine şi-am trântit în trecere uşa.