Wednesday, May 13, 2009

Cerăncela

De o bună bucată de vreme am înţeles că va veni ziua când mă voi uita în gura copilei mele şi nu voi înţelege ce spune. Am acceptat gândul ca pe o altă mărgică din şiragul “dacă ţi-a trebuit emigrare”. Dar am crezut că va mai dura o vreme. Când colo s-a întâmplat ieri. Stăteam la masă liniştiţi vorbind despre una, despre alta, Adelina povestind despre şcoală şi excursia în care au fost. Au vizitat un muzeu şi un fel de expoziţie numită Underground Adventure. Ne-a spus că acolo au învăţat despre felurite vietăţi de sub pământ, worms, soil şi cerăncela. Cum? Întreb. Cerăncela. Mai spune o dată, o rog. Cerăncela, mami. Cum, mai spune-i o dată la mami. Cerăncela. Rămân cu spagheta între buze, nehotărâtă ca un emigrant proaspăt care nu ştie dacă sau să nu. Care nu ştie dacă şirul de străin de sunete care tocmai i-a izbit neuronii semnifică ceva de bine sau ceva de rău. Cerăncela.

Mă descurajez şi apoi îmi dau seama că nu am voie să mă descurajez. Calm. Calm şi ordine. Nu mai pot înghiţi nimic, ducă-se şi cobe şi paste şi tot. Singurul lucru pe care îl pot omeneşte face este să nu mă mai gândesc la incident, să merg înainte cu viaţa, sperând că la un moment dat mă va pocni brusc fulgerul iluminării lingvistice. După-masa se preface în seară, prânzul se preface în cină, nu prea conversez, de frică să nu mă împiedic peste terţe dificultăţi. Mănânc ceva uşor, să nu se consume toate energiile în manevrele gastrice, să mai rămână şi pentru circuitele superioare.

Spăl vasele, spăl ciorăpeii, mă demachiez, trec la pijama. Mă uit la ştiri, mă îngrozesc, mă uit la Sex and the City, mi se face dor de Brooklyn Bridge. Adorm şi visez că nu apuc să arunc toate bagajele din tren în gara Deva şi ajung la Simeria. Mă trezesc, nu apuc să beau cafea, drăcui, muncesc fără chef. Cobor la Dunkin Donuts, iau o small coffee, cream on the side, thank you. Cafeaua mă înveseleşte, prind spor la calculat dividende, prind speranţă în general. Vin acasă şi aniversez douăzeci şi patru de ore de la prima apariţie a cerăncelei. Şi din subsolurile subconştientului, acolo unde se înnoadă scrisul englezesc cu pronunţia, apare victorioasă ea, tarantula. Cerăncela.

20 comments:

chris said...

Ami, mi-ai facut ziua! Eram super nervoasa din cauza la urlatorul meu mic ce m-a trezit de dimineata de la 6, dar dupa ce am inceput sa citesc Cerancela ta, mi-au trecut toate! am ras cu lacrimi!
Mai vreau....

to-morrow said...

Recunosc ca am fost confuza pana la sfarsitul articolului, nu reuseam nicicum sa imi imaginez ce inseamna cuvantul. Multumesc ca ai risipit misterul :) Pe deasupra, am mai invatat pronuntia americana :)

Zuzu said...

Hihihihi, funny!! :-))

Amalia, am incercat sa-ti raspund la intrebarea care m-a chinuit si pe mine de cand mi-ai adresat-o. :-)
PE my blog.

Flavius Ţerbea said...

Ajutămi ( de la help me), zice Eva de 2 ani jumate, fetita prietenilor nostri...
Si pacat ca nu pot (des)scrie accentul altei fetite de romani...de 3 ani jumate...cand zice "imi trebuie"...ca la cartea de accente.
E, de acum vor mai fi de scris pe aceasta tema, ma gandesc eu...si sa "zici" despre englesismele fetitei tale, ca scrii delicios! Atentie la cerancela...

Amalia said...

chris, mai am...

Amalia said...

to-morrow: da, in felul asta am reusit sa redau cel mai bine grafic pronuntia, altfel nu stiam cum, nu aveam semne din acelea ca in dictionar. Mi-a luat ceva sa descalcesc, iar cand m-am iluminat a fost pur si simplu ca un fulger :)) Mi-a aparut asa dintr-o data in fata ochilor ca un fel de pancarta alba cu "TARANTULA" scris pe ea, cam ca pe la greve!!

Amalia said...

Anna, am fost la tine si am scris un capitol in semn de raspuns :) Mersi de provocare.

Amalia said...

Flavius, mersi frumos, ai dreptate, ar trebui sa tin un jurnal audio, un ceva, sa inregistrez toate peripetiile acestea lingvistice. Dar cerancela a fost un fel de piatra de hotar, ma uitam la Adelina si simteam ca ma prostesc, nu stiam ce spune. Tarantula asta ii urata ca naiba, am fost sa o studiez pe wikipedia, e un paianjen de fapt. Si chiar ca avea legatura cu Underground Avdenture...

Zuzu said...

provocarea continua :-)

biscu said...

io m-am prins abia la ultimul tau comentariu :). ma rog, ma ia iar valu' de cand a plecat mama si dorm cate 6 ore pe noapte.

Anonymous said...

eu m-am dus pe http://www.thefreedictionary.com/tarantula ca au pronuntia inregistrata pentru orice cuvant ca sa vad prin ce ai trecut :))

Sofie said...

Vezi daca nu te-ai uitat la Max and Ruby ... acum stiai ce-i "cerancela" :))) ...
Eu zic mereu, Dumnezeu sa-i dea sanatate aluia de-a inventat desenele animate de la Nick Jr, ca tare bine mi-au prins :).

Amalia said...

@Anna, mai vin, numai sa finalizez socotelile cu tanrantula :)

Amalia said...

@biscu, nu-i nimic, eu m-am prins si mai greu :))

Amalia said...

@Ionela, acuma vin de la link-ul tau, mersi frumos, e foarte util. Stii ce am mai vazut acolo? Au TARANTULAS FOR SALES!! Poate dau si buy one, get one free??

Amalia said...

@Sofie, recunosc, pe astia i-am sarit in procesul de entertainment. Si uite ca acum platesc!!

Alina Grozea said...

Amalia, esti delicioasa! Rad de mor!! Adica-mi duc colturile buzelor catre urechi si-mi arat dintii, nu maruntesc ceva, mama lor de diacritice! :)

Amalia said...

@Sonice, draga mea, ma onorezi si ma obligi :)

salmi said...

Super! E ceva specific copiilor emigrati. Eu am 2 acasa...cea mica in special spune multe de genul asta.
Una e cum "ii pasa" ei panotfii sau hainele...adica i se potrivesc. Si muuuulte.

Sper sa nu te deranjeze ca te-am trecut in lista mea de bloguri, imi place tare mult cum scrii.
Mihaela

Amalia said...

Mihaela, multumesc mult de vizita, vin de la tine si mi-a placut ce am vazut. Oooo, pai tu inseamna ca inregistrezi un volum dublu de perle din acestea minunate, de copii emigranti si destepti :)