Tuesday, July 28, 2009

Azi pe la prânz

Azi pe la prânz ne-au plecat nişte prieteni buni în România, într-o vacanţă de două săptămâni. Deci eu am făcut gălăgie şi am trântit lucruri prin casă, am scos nişte cărţi de la locul lor şi apoi le-am aranjat înapoi. Ce să zic, că abia am sosit de acasă de trei luni. Adevărul e că mi-aş dori să pot merge mai des, să nu fie atât de departe, pentru că departe înseamnă timp şi bani. Hm, hm.

Mihaela trebuie că a aterizat în Florida, acuma stă cu gleznele în nisipul ca zahărul şi apoi se răsfaţă în apa aceea imposibil de albastră. Vacanţă plăcută, dragii mei!





9 comments:

Anonymous said...

Desi distanta America-Romania nu poate fi comparata cu distanta Cluj-Napoca-Botosani, eu te inteleg perfect. Ajung acasa o data pe an, pentru ca nu-mi permite timpul sa fac 6-7 ore cu masina, sa stau cateva zile sa savurez mirosul casei parintesti si bratele mamei si sa ma intorc pe deplin incarcata de senzatia asta. Si pe mine ma apuca uneori dorul, pana la durere, pentru ca , desi stau in Cluj de 9 ani, sufletul meu este tot "acasa". Repet, nu se poate compara distanta , dar pot intelege oarecum sentimentul.

I said...

Dorul de acasa sau dorul de duca?
Sau ambele?

biscu said...

mai avem si noi putin si plecam in vacanta. am mai fost acasa acum 4 ani si ceva.

Ghiocel07 said...

Ma bucur cand vad ca multi din cei plecati de "acasa" nu s-au instainat si duc dorul, nu stiu daca al tari de bastina sau al celor dragi. Sau poate amandoua. Felicitarile mele.

Amalia said...

andutza: multumesc :) Cred ca pentru asta scriu, pentru oamenii care inteleg.

YSY: dorul de casa si dorul de duca scurta (maxim 3 ore cu avionul)

biscu: uau, dar stiu cum e, anii trec de nu-i vezi si se aduna. Vacanta frumoasa va doresc.

Ghiocel07: Cred ca amandoua :) Dupa plecare s-au schimbat multe dintre punctele mele de vedere.

ina bixade said...

Draga mea, vesnic nostalgica dupa patria mama, mie nu mi-e dor deloc de Romania, am fost acolo anul trecut, oricum. Si mie mi-a plecat o buna prietena, insa o certam ca de ce naiba tot alege Romania ca destinatie, cind sint atitea alte locuri minunate de vazut pe lumea asta. Dar stim deja lectia!!! te puuup si saluta Chicago din partea mea.

chris said...

Ami, lasa ca mai ai si tu foarte putin... poti numara zilele...

Amalia said...

Ina, ei da, dar tu esti Ina New-Yorkina, si locul tau e la New York :)

Amalia said...

chris: :)