Thursday, April 23, 2009

Vă salut cu drag din America :)

Am sosit cu bine în America (dar m-am luptat serios să scriu sosit, am scris sisit, apoi sosot), e vremea să îmi povestesc excursia românească, demers încărcat de cele mai puternice sentimente, atât pozitive (pomii m-au aşteptat în floare, casele în culori vii, părinţii cu toată dragostea, Tango-ul cu toată cartea marilor iubiri) cât şi negative (nu acum). Mulţumesc mult celor care au mai avut îndârjirea să treacă pe aici şi mulţumesc grozavului Zel.ist care, deşi nu am scris nimic - nimicuţ, m-a menţinut exact unde mă menţine de obicei, pe la locul 1200.

11 comments:

Ionela said...

Bine ai revenit. Astept, cu ochii cascati cat sunt ei de mari, detaliile :D

oana said...

Bine(ca)ai revenit,ti-am simtit lipsa!Sunt foarte curioasa sa aflu ce decizie ai luat.te imbratisez cu drag

Amalia said...

Draga Ionela, ce ma bucur sa te regasesc aici! Trebuie sa revin si cu detaliile, poze nu am prea multe, am avut mici peripetii si cu aparatul foto. Iti doresc un sfarsit de sapatamana placut.

Amalia said...

Draga Oana, sa stii ca si mie mi-ai lipsit, am stat departe de internet o vreme mai lunga. Imediat ce am ajuns la Deva am plecat la Bucuresti la intalnirea cu cartea Tango, apoi am revenit la Deva si am umblat pana la toate transpiratiile dupa pasaport. Mi-a parut rau cand am plecat de acasa, mai ales ca ii lasam pe ai mei din nou in urma, aici am un sentiment mai ciudat, de loc familiar dar si strain. Stii tu cum e. Cred ca ma apropii curand de casa. O sa mai povestim.

D.I. said...

Amalia, te-am vazut, online, la lansarea cartii celor mai frumoase iubiri si am trait un sentiment de mare emotie si mandrie! tot inainte!!!!

Anda said...

Astept cu mare drag un semn de viata si promit sa scriu curand!

Ghiocel07 said...

Amalia, imi pare rau ca nu am putut sa ne vedem. Chiar si din intamplare. Ma bucur in schimb sa te stiu bine, acolo unde esti.

Amalia said...

@mihaela, mersi, mersi. Tot inainte ca pionierii, caci ce suntem si noi, tot niste pionieri, un pic mai curajosi, nu?

Amalia said...

@Anda, am sa fabrichez curand si semnul de viata. Mi-am adus cu mine margelele tale...

Amalia said...

@Ghiocel, draga mea, iti promit ca la venirea urmatoare iti dau un semn concret. Imi doresc mult sa ne intalnim. Acum am stat doar cateva zile si a trebuit sa ajung si la Bucuresti. Dupa care am dormit de n-am mai stiut de mine.

Valy said...

Buna ! Ne bucueam ca te revedem ! Chiar ne intrebam ce s-a intamplat cu doamna simpatica din lista noastra de colaboratori, dar acum dupa ce am aflat ac ai fost plecata prin Romanica , asteptam cu sufletul la gura povesti extraordinare de la tine !