Monday, January 25, 2010

Binecuvântarea şi plictisul conversaţiei

Draga mea Lola, cu care am avut conversaţii de, mie una, nu îmi mai venea să mă dau dusă la (aproape) ultimul metrou, mi-a trimis o leapşă căreia i-a venit acum şi sorocul virtual, căci în gând o purtam de mai multă vreme.

Când ai o conversaţie interesantă?

Când zbârnâie. Când întreb, cum naiba trebuie să pui iar bani la parcare, au trecut deja trei ore?
Când aş vrea să mai stau. Când aflu o grămadă de lucruri interesante şi îmi pot expune şi eu micile mele aiureli. Când vorbim despre cărţi. Când vorbim despre locuri, de aici, şi de aiurea.
Când râdem cu lacrimi la aceleaşi glume, când stăm pe gânduri în faţa aceloraşi culori.
Când facem click.
Când avem noroc.


Ce te plictiseste intr-o conversatie?

Când e un disc şi îl recunosc. Când îţi prezic ce vine la minutul 1, secunda 12. Când molfăim generalizări generalizante. Când la rădăcina fălcilor concep un căscat dureros. Când mă gândesc că mai bine mă duceam să-mi iau o plasă de cartofi noi. Când ştii dinainte ce gândesc eu. Dar nu gândesc aia. Când îţi spun ce gândesc dar cerneala nu penetrează această cretă.
Când pierdem vremea.
Uneori.

Trimit leapşa pe Irving Park în jos, Mihaelei :)


4 comments:

Cristian VADUVA said...

Salut, te-am adaugat pe http://www.RoSUA.info indexul blogurilor romanilor din SUA – daca nu vrei sa fi indexat lasa-mi un comentariu si te scot din lista de bloguri ce sunt indexate.
Detalii despre acest proiect poti sa gasesti aici:
http://www.vaduva.ro/rosua-info-indexul-blugurilor-romanilor-din-sua/

Anonymous said...

Salut www.SpuneNuDrogurilor.com este o echipa recent formata, nonprofit, care si-a propus sa lupte pentru constientizarea opiniei publice, a tinerilor debusolati de societatea în care traim despre tot ceea ce înseamna consum de droguri într-un fel sau altul.
Daca prin actiunea ta, salvezi o singura viata de la decadere, considera ca ti-ai atins scopul, alaturi de noi toti ceilalti.

Daca doresti sa sustii aceasta campanie, afisaza pe blogul tau un banner, codul se preia de la: www.spunenudrogurilor.com vei fi sustinut si tu de aceasta campanie lasa un comentariu daca ne sustii sa te sustinem si noi Scuze de deranj

Dorin Stef said...

Unii dintre ei sunt transfugi. Altii au plecat legal. Unii cu viza; cei din urma n-au mai avut nevoie de viza. Multi dintre ei si-au lasat familiile in tara. Tin legatura cu cei ramasi acasa prin telefon sau prin internet.

Copiii lor acuza socul despartirii, dar nu indraznesc sa marturiseasca acest lucru. Pe dinauntrul sufletului apar rani care cu greu se cicatrizeaza. Privirile lor devin oteloase si reci. Se integreaza greu in colectivitate, iar unii abandoneaza scoala. Pe ei nu-i incalzeste cu nimic faptul ca parintii lor au plecat „dincolo” sa câstige bani. De ani de zile. Lacrimile si dorul lor nu fac toti banii din lume.

De trei ori pe an, stranierii se intorc acasa. De Pasti, de Craciun si in luna august. Isi ostoiesc dorul si se intorc inapoi. Cu banii câstigati isi construiesc case. Mari, cât mai mari. Pe care apoi nu mai pot sa le intretina. Sau isi mobileaza doar o camera, la parter; restul ramâne pustiu. Ca sufletele lor.

Cei care si-au dus familiile dincolo sunt bântuiti de gândul sa nu se mai intoarca. Chiar daca platesc chirii mari. S-au obisnuit cu traiul de-acolo, cu mirajul bunastarii. Cum sa vina ei inapoi la salariul minim pe economie? Ce conteaza daca toti banii care ii câstiga ii dau pe chirie, taxe si mâncare? La fel ca in tara.

In ultima vreme, putini reusesc sa agoniseasca ceva. Si chiar daca o fac, cu banii strânsi nu pot sa realizeze mare lucru in tara. Terenurile s-au scumpit exasperant. La fel si casele, si apartamentele. In unele zone, mai mult decât in Occident. Dar uita ca tot ei sunt cei care au impus acest ritm nebun de crestere a preturilor pe piata imobiliara, prin investitiile din ultimii 18 ani.

Prea putini dintre ei se gândesc sa inceapa o afacere in România, care le-ar asigura un trai decent. Prefera sa ramâna palmasi si sa lucreze pentru straini. Nu se prea gândesc ce vor face la vârsta pensionarii. Nici daca vor primi pensie nu se gândesc. Nu realizeaza ca, dupa ce li se vor slei puterile, strainii nu vor mai avea nevoie de ei. Vor importa alti stranieri, in puterea vârstei.

Cei mai multi invoca, pe buna dreptate, conditiile precare din România: salarii mici, servicii deficitare, infrastructura proasta, preturi mari. Dar statul e multumit, caci economiile lor injecteaza bugetul, an de an, cu miliarde de euro. Cei tineri se intorc infatuati acasa, de sarbatori, ca in tara nimanui. Ce respectau acolo, ignora aici. Conduc masini scumpe si isi imagineaza ca toata lumea e a lor. Daca sunt luati la rost de oamenii legii, devin violenti si nu inteleg de ce trebuie sa dea socoteala, ca doar ei sunt stranieri si au venit in tara cu euroi. Sunt tristi si saraci. Banii lor nu ii fac bogati, nici veseli. Acestia sunt stranierii.
http://dorinstef.blog.com/category/emigratie/

Mikidos said...

unde esti de o luna de zile?!